- veleitáte
- s. f. (sil. -le-i-), g.-d. art. veleitäţii; pl. veleitäţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
veleitáte
Look at other dictionaries:
veleitate — VELEITÁTE, veleităţi, s.f. (livr.) Dorinţă, pretenţie, ambiţie (nejustificată). [pr.: le i ] – Din fr. velléité. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 VELEITÁTE s. 1. v. ambiţie. 2. pretenţie, (înv.) pretenderisire. (Mai lasă… … Dicționar Român
ambiţie — AMBÍŢIE, ambiţii, s.f. Dorinţă arzătoare de a realiza ceva; dorinţă de glorie, de onoruri, de parvenire. ♢ expr. A pune pe cineva (sau a se pune) la ambiţie = a (se) ambiţiona. [var.: (înv.) ambiţiúne s.f.] – Din fr. ambition, lat. ambitio, onis … Dicționar Român
inaghie — INÁGHIE s. v. ambiţie, pretenţie, veleitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pretenderisire — PRETENDERISÍRE s. v. pretenţie, veleitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pretenţie — PRETÉNŢIE, pretenţii, s.f. 1. Revendicare a unui drept; drept pe care şi l revendică cineva. 2. Convingere (nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale şi cerinţa ca această convingere să fie împărtăşită şi de ceilalţi; (la pl.),… … Dicționar Român
veleitar — VELEITÁR, Ă, veleitari, e, adj., s.m. şi f. (livr.) 1. adj. Care manifestă, exprimă, trădează o veleitate. 2. s.m. şi f. Persoană care are anumite dorinţe, pretenţii, ambiţii (nejustificate). [pr.: le i ] – Din fr. velléitaire … Dicționar Român
